| Pe înțelesul tuturor

4 Decembrie 2013

Alba ca Snowhite și cei III* nanopitici

Doc1Secţiunea Black View din XtremPC, numărul 56.

Pentru cei ce nu cunosc secţiunea respectivă, aş vrea să spun că toate faptele sunt fictive şi toate asemănările cu realitatea sunt pur întâmplătoare.


Nou basm modern cu schepsis (* reprezentare binară)

A fost odată ca niciodată, pentru că dacă n-ar fi fost, nu s-ar povesti, o crăiasă care îşi dorea o fiică. O fiică roşie în obraji, cu pielea albă ca zăpada şi părul negru ca pana corbului. Pe sistemul “decât deloc, măcar două din trei”, dorinţa i s-a îndeplinit: fiica s-a născut cu obrăjorii ca doi bujori şi pielea albă ca zăpada. Era însă atât de blondă, încât primul lucru pe care l-a făcut în viaţă a fost să se apuce să sugă un nasture de la cămaşa de noapte a crăiesei în loc să se alăpteze de la sânul matern.

Dar pe măsură ce anii treceau şi Albă ca Zăpada, cum o botezaseră părinţii, creştea, copila se făcea tot mai frumoasă, iar crăiasa devenea tot mai geloasă pe frumuseţea ei. Timpul trece ca vântul şi iată-ne în ziua de astăzi, când situaţia nu este mai deloc schimbată.

“Cine este cea mai frumoasă din ţară?” tastă crăiasa şi apăsă pe butonul “I’m feeling lucky”. Răspunsul Oglinzii Fermecate™ Google fu prompt: “Eşti mai frumoasă decât Britney Spears, Jennifer Lopez, Chasey Lane, Penelope Cruz şi Monica Bellucci la un loc. Dar tot Albă ca Zăpada e mai frumoasă”. Crăiasa scrâşni din dinţi trifazic şi exasperată, îl sumonă pe pădurarul Jenică.

– Vreau să o iei pe Albă ca Zăpada, s-o duci în mijloc de codru des, unde păsările ies, din frunziş de aluniş şi să te mi-te-ntorci doar cu inima ei, pancreasul şi alte organe interne la alegere. Înţelesu-m-ai?

Jenică, ascultător, se duse în camera prinţesei, o ajută să îşi încheie şireturile şi luând-o de mână, plecară în codrul des.

***

– Ştiai că Zero scoate cele mai frecvente 99 de pete? întrebă Albă ca Zăpada.

– Nu, nu ştiam, chicoti vânătorul, care îşi pregătea tacticos cuţitul în spatele prinţesei, ascuţindu-l pe o piatră. Cine s-ar fi gândit că cea mai bună metodă pentru a ţine ocupată o blondă este să îi dai să citească un ambalaj de detergent rătăcit prin pădure?

– Scoate chiar şi petele de cărbune! zise Albă ca Zăpada.

– Da, sigur, de petele de cărbune trebuie să te fereşti! chicoti pădurarul Jenică, apropiindu-se de prinţesă cu intenţii criminale. Fu întrerupt însă de un fluierat care venea din apropiere. Tresărind, Jenică aruncă o privire de jur împrejur. Fluieratul se auzi din nou şi de data asta pădurarul nu mai avu nici o îndoială de unde venea. La baza unui deluşor trona un stejar cu un trunchi imens, în care se iţea o scorbură întunecoasă. Mărind strânsoarea pe mânerul cuţitului, pădurarul Jenică se apropie precaut de scorbură şi după o scurtă ezitare, băgă capul în scorbură.

– Aha! strigă o voce piţigăiată, în timp ce două picioare îi prindeau capul într-un cleşte strâns. Neputând să îşi mai extragă capul, pădurarul Jenică privi perplex la tunelul de mină care se extindea în jos prin deal, pe sub şi dincolo de trunchiul stejarului găunos. Apoi luă în calcul feţele negre de cărbune ale piticilor din faţa lui, care îi replicară cu priviri ameninţătoare.

– Curiozitatea ta regretabilă te-a adus aici şi pentru asta vei fi răsplătit cu oportunitatea de a gusta o aromă fabuloasă: târnăcop cu vanilie. Ocazie unică în viaţă. Jimmy, te rog.

Sesizând pericolul, pădurarul Jenică încercă să se retragă, dar în van. Piticul aşezat deasupra lui îi strângea capul ca într-o menghină. Ceea ce a urmat este puţin prea violent pentru a fi povestit la ore de maximă audienţă, aşa că vom elimina părţile problematice. Iată ce a rămas.

– Nu aşa mă! Ia mai de jos de coadă şi dă-i tare!

– Ţine, mă, de la mijloc, şi dă-i la fix, înţelegi?

– Roooteşti… şi dai cu ascuţişul!

– Maaamă, ce de sânge!

– Împinge-l, mă, afară, ne mai ţii mult?

Cei şapte pitici ieşiră afară şi se adunară în jurul prinţesei: Isteţilă, Bâlbâilă, Hapciu, Somnorilă, Morocănosul, Timidul şi Jimmy cel Vesel.

– Vreo idee de ce vroia să o omoare? întrebă Isteţilă.

– Pentru că este atât de albă şi pură ca o floare de crin? zise Jimmy cel Vesel, ştergându-şi delicat târnăcopul pe lunga rochie a prinţesei.

– Eu zic să o ascundem la noi în colibă, pentru că s-ar putea să o mai caute altcineva, spuse Morocănosul, cu un zâmbet greu de explicat pe figura lui taciturnă.

Hapciu strănută, trezindu-l şe Somnorilă care adormise cu capul pe umărul lui Bâlbâilă.

***

– Trebuie să îi facem rost de ceva de îmbrăcat, n-o putem lăsa aşa, spuse Isteţilă privind la Albă ca Zăpada rămasă fără rochie.

– B-b-b-b-…interveni Bâlbâilă

– Îmi salivezi pe mână, îi atrase atenţia Isteţilă. Ce vrei să zici?

– B-bă, t-tu gân-gân-gândeşti prea-prea mult, mă! Isteţilă îi aruncă o privire strâmbă.

– Cine îşi închipuia că o să confunde moara de apă cu o maşină de spălat. Nu cred că a întrebat pe cineva înainte, spuse Morocănosul.

Timidul clipi inocent.

– Putem încerca la vecina noastră, Scufiţa Roşie, poate are nişte haine care să îi vină prinţesei, sugeră Jimmy cel Vesel.

– Bună idee, aprobă Isteţilă. Ia-l pe Timid cu tine şi faceţi-i o vizită Scufiţei Roşii.

Cei doi traversară o poieniţă, suiră un deal, trecură un podeţ peste un râu şi ajunseră la casa Scufiţei Roşii. Jimmy bătu în uşă, o dată, de două ori.

– Plimbă ursu’! se auzi dinăuntru, sunt cu un client, se auzi dinăuntru.

Jimmy ridică mirat din sprâncene şi bătu din nou în uşă, mai sănătos de data asta. Cedând presiunii, uşa se întredeschise. Ridicând din umeri, Jimmy dădu să intre, dar Timidul îl trase de mânecă.

– Nu e politicos să intri neinvitat în casa oamenilor. Eu zic mai bine să mergem şi să spunem că nu era nimeni acasă.

– Ce-ai înnebunit, îl înghionti Jimmy. Ne cerem scuze şi…

Ajunşi în odaia principală, cei doi pitici văzură mai întâi o masă pe care stătea un monitor, iar pe monitor figura gâfâindă a lupului. Deasupra monitorului se găsea un webcam. În faţa mesei cu monitorul, se găsea un scaun cu spătarul înalt.

Lupul bulbucă ochii şi chicoti vesel:

– Pitici? O idee excelentă, dar te avertizez că nu plătesc nimic extra.

– Ce? strigă Scufiţa Roşie şi se întoarse cu scaunul relevându-se în toată splendoarea ei. Un neglijeu semitransparent de culoare roşie, desuuri de culoare roşie, portjartier de culoare roşie, pantofi de lac roşii, o eşarfă roşie la gât şi benţiţă roşie în păr.

– Maaaaamiiiiii, scheună Jimmy şi se retrase către uşă, călcându-l pe picioare pe Timid, care rămăsese ţeapăn în prag.

– Tu! îl aţinti cu un deget incriminator Scufiţa Roşie pe Timid. Mi se pare cunoscută figura ta de undeva. Timidul înghiţi în sec şi începu să strălucească discret în infraroşu.

– Aha! sosi revelaţia. Eşti Gigoloul cu Scufie. Client sporadic, dar constant.

Jimmy se întoarse uimit către Timid:

– Deci tu ştiai cu ce se ocupă Scufiţa Roşie şi n-ai spus nimic!

– Ce poate să facă o fată sărmană ca mine să câştige o pâine cinstită, spuse spăşită Scufiţa Roşie. Mă descurc şi eu cum pot. Şi oricum, am avut de unde învăţa meserie. Asta este de fapt afacerea bunicuţei.

– Bunicuţa făcea video chat erotic? Nu era puţin cam explodată pentru aşa ceva? se oripilă lupul

– Video făcea în tinereţe, puse lucrurile la punct Scufiţa Roşie.

– Mhm, aprobă perplex Jimmy.

– Înainte să îşi dea obştescul sfârşit, trecuse la linie erotică. Dar se descurca excelent la vârsta ei. Avea o voce sexy, fierbinte, de ţi se aburea urechea când o ascultai la telefon.

Lupul dispăru de pe monitor şi începu să scoată nişte sunete nu foarte încurajatoare pentru destinaţia finală a alimentelor din stomacul său. Noroc că se activă screensaver-ul, scutindu-ne de alte descrieri neplăcute.

– Revenind la lucruri mai puţin dubioase, ai nişte haine în plus pentru o prinţesă dezgolită? puse Jimmy o întrebare care era dubioasă din cel puţin două puncte de vedere.

– S-ar putea să am o idee, răspunse Scufiţa Roşie după o pauză de gândire.

Undeva, într-un castel nu foarte departe de pădure, crăiasa cea geloasă întrebă din nou Oglinda Fermecată™ Google “Cine este cea mai frumoasă din ţară?”. Răspunsul veni prompt:

“Eşti mai frumoasă decât Laetitia Casta, Marlyn Mason şi Catherine Zeta Jones la un loc, dar tot Albă ca Zăpada este mai frumoasă”.

(va urma)

, ,

RSS Feed

No comments yet.

Ai o parere?

«

»

Caută!

Copyright © ITinfo.ro
Home  |  Despre  |  Contact
Sugestii? contact at ITinfo punct ro